--2-- LEGE-nr--481-din-8-noiembrie-2004-privind-protec BACAU


   
 
Home Contact Abonare Mobil

 arata telefon , arata mobil
            CAUTA

 PSI SECURITATEA MUNCII S.R.L.
luni, 06 Mai 2024 | 14:57
 
 


LEGISLATIE PSI, PROTECTIE CIVILA - SITUATII DE URG

ORDIN nr. 786 din 2 septembrie 2005 privind instruirea salariaţilor īn domeniul situaţiilor de urgenta
ORDIN Nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor īn domeniul situaţiilor de urgenţă
LEGE nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă
ORDIN nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare impotriva incendiilor
LEGEA Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea īmpotriva incendiilor
LEGISLATIE PSI, PROTECTIE CIVILA - SITUATII DE URGENTA

reclama

  LEGE nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă

LEGE nr. 481 din 8 noiembrie 2004 (*actualizată*)

privind protecţia civilă

(actualizată pana la data de 29 mai 2006*)

EMITENT:     PARLAMENTUL

----------------

    *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.094 din 24 noiembrie 2004. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt pana la data de 29 mai 2006 cu modificările şi completările aduse de <LLNK 12006   212 10 201   0 29>LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006.

 

    Parlamentul României adopta prezenta lege.

 

    CAP. I

    Dispoziţii generale

 

    ART. 1

    (1) Protecţia civilă este o componenta a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publica, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului impotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenta, conflictelor armate şi inlaturarii operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravietuirii persoanelor afectate.

    (2) Activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin, potrivit prezentei legi, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat romane, precum şi persoanelor fizice.

    ART. 2

    Conceptia, organizarea, desfăşurarea şi managementul activităţilor de protecţie civilă se stabilesc şi se realizează la nivel local şi naţional pe principiile autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii.

    ART. 3

    (1) Atribuţiile protecţiei civile sunt următoarele:

    a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României;

    b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă;

    c) informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotectie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenta;

    d) organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenta şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;

    e) înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie civilă;

    f) protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului impotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate;

    g) asigurarea condiţiilor de supravietuire a populaţiei în situaţii de protecţie civilă;

    h) organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă;

    i) abrogată;

    j) asanarea şi neutralizarea teritoriului de munitia rămasă neexplodata din timpul conflictelor militare;

    k) participarea la misiuni internaţionale specifice;

    l) constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice.

    (2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) se completează cu cele cuprinse în alte acte normative incidente sau conexe, precum şi cu prevederile actelor internaţionale în domeniu, la care România este parte.

    (3) Îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă se realizează, potrivit legii, de către serviciile de urgenta publice sau private, profesioniste şi voluntare.

    (4) Serviciile de urgenta private se înfiinţează de către operatori economici şi instituţii sau se constituie ca societăţi comerciale, în condiţiile legii.

-----------------

    Literele e), g), h) şi l) ale alin. (1) al art. 3 au fost modificate de pct. 1 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

    Litera i) a alin. (1) al art. 3 a fost abrogată de pct. 2 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

    Alin. (3) şi (4) ale art. 3 au fost modificate de pct. 3 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    ART. 4

    (1) Unităţile administrativ-teritoriale, localităţile componente, instituţiile publice, agenţii economici şi obiectivele se clasifica, din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.

    (2) Criteriile de clasificare din punct de vedere al protecţiei civile se elaborează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi se aproba prin hotărâre a Guvernului.

    (3) La nivelul centrelor operationale pentru situaţii de urgenta judeţene şi al municipiului Bucureşti se înfiinţează catalogul local cuprinzând clasificarea localităţilor, a instituţiilor, a agenţilor economici şi a obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile.

    (4) Datele din catalogul local prevăzut la alin. (3) se actualizează permanent şi se transmit la Centrul Operational Naţional pentru Situaţii de Urgenta din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, care le centralizează în cuprinsul catalogului naţional.

    ART. 5

    (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, răspund de aplicarea măsurilor de protecţie civilă stabilite prin prezenta lege şi prin planurile proprii, potrivit domeniului lor de competenta.

    (2) Persoanelor fizice şi persoanelor juridice romane sau celor străine care au filiale sau sucursale în ţara ori desfăşoară activităţi pe teritoriul României li se aplica prevederile prezentei legi.

    (3) Persoanele prevăzute la alin. (2) sunt obligate sa respecte normele specifice de protecţie civilă, sa participe la activităţile de pregătire specifice şi sa contribuie la ducerea la îndeplinire a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute în planurile şi programele de protecţie civilă sau a celor dispuse de autorităţile abilitate pe timpul acţiunilor de intervenţie şi de restabilire a stării de normalitate.

    ART. 6

    (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate sa asigure capacităţi de intervenţie specializate, corespunzător tipurilor de riscuri la care sunt expuse teritoriul şi populaţia, în timpi de răspuns optimi, indiferent de locul şi momentul în care se produce situaţia de urgenta.

    (2) Măsurile organizatorice şi de pregătire pe linia protecţiei civile au caracter permanent şi se intensifica la instituirea starilor excepţionale şi la declararea mobilizării sau pe timp de război.

    (3) Măsurile de protecţie civilă se aplica gradual, în funcţie de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenta.

    ART. 7

    Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigura, la nivel central, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, iar la nivel local, de către inspectoratele judeţene şi Inspectoratul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenta.

    ART. 8

    (1) Activităţile şi măsurile de protecţie civilă se planifica, se organizează şi se aplica în concordanta cu prevederile prezentei legi şi ale actelor normative de aplicare subsecvente, ale strategiei de securitate nationala, cu planurile şi programele adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, precum şi cu programele şi procedurile elaborate de organismele specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunii Europene.

    (2) La elaborarea strategiei naţionale a protecţiei civile se au în vedere principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internationala pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

    ART. 9

    (1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:

    a) dezastru - evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenta, elaborate şi aprobate potrivit legii;

    b) situaţie de protecţie civilă - situaţia generata de iminenta producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconventionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viata, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu;

    c) înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie;

    d) avertizare - aducerea la cunostinta populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre;

    e) prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unui atac aerian;

    f) alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenta producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;

    g) adăpostire - măsura specifica de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenta, impotriva efectelor acestora. Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor;

    h) asanare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publica şi securitate nationala.

    (2) Termenii şi expresiile referitoare la situaţii de urgenta, factori şi tipuri de riscuri, stare de alerta, intervenţie operativă şi evacuare au intelesurile prevăzute la <LLNK 12004    21180 302   2 56>art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta.

------------

    Literele e) şi g) ale alin. (1) al art. 9 au fost modificate de pct. 4 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    CAP. II

    Organizarea protecţiei civile

 

    ART. 10

    Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, al instituţiilor publice, al agenţilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi consta în:

    a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenta, inclusiv al protecţiei civile;

    b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenta;

    c) încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile;

    d) întocmirea planurilor de analiza şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenta sau în domeniul de activitate;

    e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaţilor privind protecţia civilă;

    f) organizarea evacuarii în caz de urgenta civilă;

    g) organizarea cooperării şi a colaborării privind protecţia civilă;

    h) planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor prevăzute la lit. a)-c), precum şi pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile prevăzute la lit. d).

------------

    Literele a) a art. 10 a fost modificată de pct. 5 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    ART. 11

    Managementul protecţiei civile se asigura de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta, potrivit prevederilor <LLNK 12004    21180 301   0 46>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004.

    ART. 12

    (1) Activitatea de protecţie civilă din România este coordonata de primul-ministru, care conduce aceasta activitate prin ministrul administraţiei şi internelor, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenta.

    (2) La nivelul instituţiilor publice centrale şi locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenta, constituite potrivit legii, iar la nivelul agenţilor economici, de către conducătorii acestora.

    ART. 13

    (1) La toate nivelurile de competenta, în structurile cu activitate permanenta sau temporară din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta se constituie structuri specializate în domeniul protecţiei civile.

    (2) La nivelul municipiilor, al oraşelor, al comunelor, al instituţiilor publice şi al agenţilor economici cuprinşi în clasificarea din punct de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.

    (3) Personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile se încadrează la:

    a) ministerele şi instituţiile publice centrale la care, potrivit legii, nu se constituie centre operative pentru situaţii de urgenta cu activitate permanenta;

    b) serviciile publice deconcentrate la nivel judeţean, la nivelul municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, din subordinea ministerelor care, potrivit legii, constituie centre operative pentru situaţii de urgenta cu activitate permanenta;

    c) regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale care, prin specificul activităţii lor, pot crea stări potenţial generatoare de situaţii de urgenta civilă sau sunt expuse unor riscuri majore;

    d) consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în care, potrivit schemelor cu riscuri teritoriale întocmite conform legii de către inspectoratele pentru situaţii de urgenta, exista pericolul potenţial de producere a dezastrelor naturale provocate de cutremure, inundatii şi incendii de padure.

    (4) Personalul de specialitate prevăzut la alin. (2) asigura permanent coordonarea planificarii şi a realizării activităţilor şi măsurilor de protecţie civilă, participa la pregătirea serviciilor de urgenta, a salariaţilor şi/sau a populaţiei şi asigura coordonarea secretariatelor tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenta, respectiv a celulelor de urgenta.

    (5) Persoanele prevăzute la alin. (3), cu excepţia celor încadrate la societăţi comerciale şi regii autonome, sunt funcţionari publici şi, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, sunt investite, în calitate de inspectori de protecţie civilă, cu exerciţiul autorităţii publice. Calitatea de inspector de protecţie civilă se atribuie prin ordin sau prin dispoziţie scrisă a angajatorului.

    (6) Personalul de specialitate poate fi încadrat în munca sau în serviciu, după caz, numai după obţinerea unui certificat de competente profesionale în condiţiile stabilite prin metodologia emisă de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta.

    (7) În funcţie de complexitatea şi volumul atribuţiilor de serviciu, personalul de specialitate prevăzut la alin. (2) poate îndeplini, prin cumul, şi atribuţiile cadrului tehnic în domeniul apărării impotriva incendiilor.

    ART. 14

    La instituirea măsurilor excepţionale, precum şi în situaţii de conflict armat, structurile existente pe timp de pace, ca şi cele care se completează sau se înfiinţează la mobilizare, îndeplinesc funcţiile şi atribuţiile pe linia protecţiei civile prevăzute de lege.

    ART. 15

    (1) Activitatea de prevenire în domeniul protecţiei civile şi/sau al intervenţiei operative se asigura de către serviciile de urgenta, prin structuri specializate, în conformitate cu competentele şi atribuţiile stabilite potrivit legii.

    (2) Serviciile de urgenta profesioniste sau voluntare şi celelalte structuri specializate pentru intervenţie şi acţiune în situaţii de urgenta, constituite de către autorităţile abilitate în condiţiile legii, cuprind personal şi formaţiuni instruite în specialităţi necesare protecţiei civile.

    (3) Prevederile alin. (2) se aplica şi serviciilor de urgenta private, constituite potrivit dispoziţiilor legale.

    (4) Criteriile de performanta pentru formaţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi se aproba prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

    ART. 16

    Coordonarea de specialitate a activităţilor de protecţie civilă prevăzute la art. 15 alin. (1) se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, prin structurile sale specializate, şi la nivel local, prin inspectoratele pentru situaţii de urgenta judeţene şi al municipiului Bucureşti ori, pe timpul starilor excepţionale de mobilizare sau la război, prin punctele de comanda care se asigura din timp de pace la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, la cele judeţene, municipale, de sectoare, orăşeneşti, al altor localităţi importante, precum şi la unele instituţii publice şi operatori economici.

------------

    Art. 16 a fost modificat de pct. 6 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    CAP. III

    Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor

 

    SECŢIUNEA 1

    Drepturi

 

    ART. 17

    Cetăţenii au dreptul sa încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgenta voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenta voluntare se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

    ART. 18

    (1) Cetăţenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenta au dreptul la ajutoare de urgenta şi la despăgubiri, după caz.

    (2) Despăgubirile se acorda în urma solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată primarului, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotărârii consiliului local, din fondurile prevăzute în bugetul local cu aceasta destinaţie sau din cele aprobate prin hotărâre a Guvernului.

    ART. 19

    Personalul serviciilor de urgenta voluntare şi cetăţenii care participa la acţiuni preventive şi de intervenţie pentru limitare, recuperare şi reabilitare pe timpul situaţiilor de urgenta beneficiază de compensaţii băneşti, drepturi sociale şi alte facilităţi stabilite în Statutul personalului voluntar prevăzut la art. 17.

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Obligaţii

 

    ART. 20

    (1) Cetăţenii sunt obligaţi:

    a) sa respecte şi sa aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz;

    b) sa ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorităţile competente sau de personalul investit cu exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor publice de urgenta;

    c) sa informeze autorităţile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenta producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenta despre care iau cunostinta;

    d) sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de munitie sau elemente de munitie rămase neexplodate;

    e) sa participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde isi desfăşoară activitatea;

    f) sa participe la întreţinerea adaposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren;

    g) sa-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apa, precum şi alte materiale de prima necesitate pentru protecţia familiilor lor;

    h) sa permită, în situaţii de protecţie civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată;

    i) sa permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plata, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;

    j) sa accepte şi sa efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunostinta de către autorităţile abilitate;

    k) sa solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute de lege.

    (2) Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) revine, corespunzător situaţiei în care se găsesc, şi cetăţenilor străini care desfăşoară activităţi, au resedinta sau se afla în tranzit, după caz, pe teritoriul României.

    (3) Cetăţenii declaraţi inapti de munca din motive medicale sunt scutiţi, pe timpul intervenţiei în sprijinul forţelor de protecţie civilă, de prestarea de servicii ori de participarea la executarea de lucrări, evacuarea de bunuri şi altele asemenea, care presupun efort fizic.

----------------

    Litera h) a alin. (1) al art. 20 a fost modificată de pct. 7 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    CAP. IV

    Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă

 

    SECŢIUNEA 1

    Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice

 

    ART. 21

    (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale asigura stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel naţional, judeţean şi local şi urmăresc realizarea acestora.

    (2) Măsurile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifica şi se executa prioritar de către toate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, potrivit competentelor acestora.

    (3) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale poarta intreaga răspundere pentru asigurarea condiţiilor de supravietuire a populaţiei afectate de urmările calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă.

    (4) Asigurarea condiţiilor prevăzute la alin. (3) se realizează prin serviciile de urgenta, serviciile publice de gospodărie comunală, instituţii şi agenţi economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile legii, a bunurilor din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de organizaţii neguvernamentale romane sau de comunitatile locale şi populaţia din zonele neafectate, de state şi organizaţii străine ori cu caracter internaţional.

----------------

    Alin. (3) al art. 21 a fost modificat de pct. 8 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    ART. 22

    Guvernul exercita următoarele atribuţii principale:

    a) aproba strategia nationala a protecţiei civile şi actele normative specifice, potrivit competentei;

    b) analizează periodic şi ori de câte ori situaţia o impune activitatea de protecţie civilă;

    c) aproba planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenta;

    d) propune, potrivit legii, Preşedintelui României instituirea şi încetarea stării de urgenta în zonele afectate;

    e) încheie acorduri internaţionale în domeniul protecţiei civile;

    f) adopta hotărâri prin care se acorda ajutoare de urgenta şi despăgubiri persoanelor fizice şi juridice afectate;

    g) aproba planificarea exerciţiilor şi a aplicatiilor de protecţie civilă cu caracter internaţional;

    h) solicita, la nevoie, sprijin internaţional;

    i) aproba acordarea de ajutor, în urma solicitărilor, statelor afectate de dezastre.

    ART. 23

    (1) Ministerele, autorităţile publice autonome şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale exercita următoarele atribuţii principale:

    a) stabilesc atribuţiile ce revin structurilor proprii;

    b) elaborează planuri şi programe privind protecţia civilă în domeniul propriu de competenta;

    c) asigura resursele necesare intervenţiei;

    d) constituie capacităţi operationale de intervenţie, pe care, în caz de necesitate, le pun la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice locale;

    e) iniţiază programe sau teme de cercetare în domeniu;

    f) constituie baza de date specifica domeniului propriu de activitate, necesară protecţiei civile;

    g) asigura participarea reprezentanţilor, a experţilor şi a specialiştilor la activităţile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenta;

    h) pun la dispoziţie Ministerului Administraţiei şi Internelor personal calificat în vederea constituirii echipelor de experţi pentru evaluare sau personalul necesar intervenţiei, după caz;

    i) pun la dispoziţie Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenta datele şi informaţiile solicitate în scopul elaborării strategiei naţionale de protecţie civilă, a planurilor şi programelor de protecţie civilă, precum şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta pentru constituirea bazei de date proprii;

    j) asigura gestionarea tipurilor de riscuri specifice şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin structuri specifice domeniilor de competenta, potrivit legii. Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

    (2) Ministerul Apărării Naţionale planifica şi executa măsurile de protecţie civilă, potrivit organizării şi planurilor specifice proprii şi planurilor comune cu alte ministere.

    ART. 24

    (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor exercita, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, următoarele atribuţii principale:

    a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie nationala a protecţiei civile;

    b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative specifice;

    c) coordonează activităţile de evacuare, potrivit planurilor întocmite;

    d) organizează şi conduce activitatea de asanare a teritoriului de munitia rămasă neexplodata din timpul conflictelor militare;

    e) analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale, stadiul realizării măsurilor necesare a fi luate în situaţii de protecţie civilă;

    f) elaborează norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgenta interna şi externa a agenţilor economici;

    g) organizează şi conduce exercitii şi aplicaţii de specialitate;

    h) coordonează acţiunile de limitare şi inlaturare a urmărilor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă;

    i) colaborează cu organisme internaţionale de specialitate.

    (2) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta este autoritate de reglementare în domeniul protecţiei civile.

    (3) Controlul de stat în domeniul protecţiei civile se realizează prin activităţi de reglementare, avizare, autorizare, atestare, recunoaştere, verificare şi control şi se exercita prin Inspecţia de Prevenire din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, respectiv prin inspectiile de prevenire din cadrul inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti, în scopul aplicării unitare a prevederilor legale pe întreg teritoriul României.

    (4) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta îndeplineşte rolul de punct naţional de contact în relaţiile cu organisme internaţionale de profil.

--------------

    Litera h) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 9 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

    Alin. (3) al art. 24 a fost modificat de pct. 10 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    ART. 25

    Consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale:

    a) aproba organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfasurata şi adopta măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;

    b) aproba planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenta;

    c) participa, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenta şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;

    d) stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;

    e) înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenta;

    f) gestionează, depoziteaza, întreţin şi asigura conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine;

    g) asigura spaţiile necesare functionarii inspectoratelor pentru situaţii de urgenta corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operationale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.

    ART. 26

    Prefectul are următoarele atribuţii principale:

    a) aproba planurile operative şi de pregătire pe linia protecţiei civile şi planificarea exerciţiilor şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;

    b) urmăreşte îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;

    c) dispune, potrivit legii, instituirea stării de alerta, activarea sau folosirea, după caz, a formatiunilor de intervenţie;

    d) aproba schema cu riscurile teritoriale întocmită de inspectoratul pentru situaţii de urgenta;

    e) asigura condiţii pentru buna desfăşurare şi integrarea activităţii forţelor de intervenţie din alte judeţe sau a echipelor internaţionale, după caz, sosite în unitatea administrativ-teritorială în scopul limitării şi inlaturarii efectelor dezastrelor;

    f) prezintă consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, propuneri de completare a sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi alte măsuri de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului;

    g) exercita controlul aplicării măsurilor în situaţiile de protecţie civilă.

    ART. 27

    Primarul are următoarele atribuţii principale:

    a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;

    b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;

    c) aproba planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;

    d) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;

    e) conduce exerciţiile, aplicatiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;

    f) coordonează activitatea serviciilor de urgenta voluntare;

    g) aproba planurile de cooperare cu localităţile invecinate şi organismele neguvernamentale;

    h) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora;

    i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;

    j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;

    k) solicita asistenta tehnica şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;

    l) exercita controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;

    m) asigura evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protectie civilă, precum şi distribuirea celor primite;

    n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;

    o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hranirii, a cazarii şi a alimentarii cu energie şi apa a populaţiei evacuate;

    p) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrata;

    q) cooperează cu primării localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes comun;

    r) gestionează, depoziteaza, întreţine şi conserva tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Obligaţiile conducătorilor instituţiilor publice, agenţilor economici, proiectanţilor, constructorilor, beneficiarilor şi salariaţilor

 

    ART. 28

    (1) Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, au următoarele obligaţii principale:

    a) asigura identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase;

    b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă;

    c) organizează şi doteaza, pe baza criteriilor de performanta elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, servicii de urgenta private şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora ori încheie convenţii sau contracte cu alte servicii de urgenta voluntare ori private, care dispun de forte şi mijloace capabile sa intervină operativ şi eficace în cazul situaţiilor de protecţie civilă;

    d) participa la exercitii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi inlaturare a urmărilor situaţiilor de urgenta desfăşurate de unităţile proprii;

    e) asigura gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenta echipamentele, substantele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice;

    f) organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în munca privind protecţia civilă;

    g) asigura alarmarea populaţiei din zona de risc creata ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate;

    h) prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de protecţie civilă;

    i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnaleaza, de îndată, cu privire la iminenta producerii sau producerea unei situaţii de protecţie civilă la nivelul instituţiei sau agentului economic;

    j) stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi măsurile de protecţie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare;

    k) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenta profesioniste sau voluntare;

    l) menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spaţiile de adăpostire şi mijloacele tehnice proprii, destinate adapostirii sau intervenţiei, ţin evidenta acestora şi le verifica periodic;

    m) îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele abilitate.

    (2) Conducătorii instituţiilor publice şi ai agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi sa permită instalarea, fără plata, a mijloacelor de alarmare pe clădirile proprii.

    (3) Agenţii economici a căror activitate prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase se supun şi prevederilor legislaţiei specifice.

--------------

    Literele c) şi i) ale alin. (1) al art. 28 au fost modificate de pct. 11 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    ART. 29

    Persoanele fizice sau juridice care deţin imobile în indiviziune sau le utilizează în comun sunt obligate sa coopereze pentru îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă pentru întregul imobil sau ansamblu de imobile.

    ART. 30

    (1) Proiectantii, constructorii şi beneficiarii de investiţii au următoarele obligaţii:

    a) sa prevadă în documentaţiile tehnice ale investiţiilor măsurile specifice, echipamentele şi dotările necesare, conform normativelor în vigoare, şi sa asigure realizarea lor înainte de darea în exploatare a investiţiei;

    b) sa obţină toate avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă, conform legii, şi sa urmărească realizarea măsurilor stabilite în cuprinsul acestora;

    c) sa evalueze riscul seismic al zonei în care se executa lucrările şi sa întocmească proiectul, respectiv sa execute construcţia sau instalatia conform gradului de risc seismic evaluat.

    (2) În toate fazele de cercetare, proiectare, execuţie şi pe intreaga lor durata de existenta, construcţiile şi amenajările, echipamentele, utilajele şi instalaţiile tehnologice pentru autorizare în domeniul protecţiei civile se supun unei examinari sistematice şi calificate pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, în condiţiile prevăzute de reglementările specifice.

    (3) Obligaţia executării activităţilor prevăzute la alin. (2) revine persoanelor care concura la proiectarea, realizarea, exploatarea, întreţinerea, repararea, postutilizarea construcţiilor, a echipamentelor şi a instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor şi raspunderilor prevăzute de lege.

    (4) Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    (5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

---------------

    Litera b) ale alin. (1) al art. 30 a fost modificată de pct. 12 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

    Alin. (5) al art. 30 a fost introdus de pct. 13 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    ART. 31

    Salariaţii au următoarele drepturi şi obligaţii:

    a) sa beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protecţie individuală, de tratament medical şi antidoturi, dacă sunt încadraţi la agenţi economici sau instituţii cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic;

    b) sa beneficieze de măsurile de protecţie socială prevăzute prin lege pentru perioadele de întrerupere a activităţii, impuse de situaţiile de protecţie civilă;

    c) sa respecte normele, regulile şi măsurile de protecţie civilă stabilite;

    d) sa participe la instruiri, exercitii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifica.

 

    CAP. V

    Pregătirea pentru protecţia civilă

 

    ART. 32

    Pregătirea pentru protecţia civilă cuprinde pregătirea populaţiei şi a salariaţilor, pregătirea serviciilor de urgenta, pregătirea personalului cu funcţii de conducere pe linia protecţiei civile, precum şi a personalului de specialitate.

    ART. 33

    (1) Pregătirea profesională a serviciilor de urgenta şi a altor forte cu care se cooperează se realizează pe baza programelor anuale de pregătire, aprobate de şefii acestora.

    (2) Planificarea exerciţiilor şi a aplicatiilor de cooperare privind protecţia civilă la care participa, potrivit specificului acestora, serviciile de urgenta, forţele de protecţie şi sprijin şi populaţia se aproba de prefect, primar sau de ministrul administraţiei şi internelor, după caz.

    (3) Exerciţiile de cooperare interjudetene/regionale şi cele cu caracter internaţional se aproba de Guvern, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.

    (4) În documentele de planificare a pregătirii privind protecţia civilă se prevăd şi resursele materiale şi financiare necesare, precum şi cine le asigura.

    ART. 34

    (1) Iniţierea, calificarea, perfecţionarea sau specializarea conducătorilor structurilor specializate de protecţie civilă, a sefilor serviciilor de urgenta voluntare şi private, a personalului de specialitate menţionat la art. 13 alin. (2), precum şi a altor persoane cu atribuţii în acest domeniu se realizează prin cursuri, convocări sau instructaje şi se desfăşoară în Centrul Naţional de Pregătire pentru Managementul Situaţiilor de Urgenta şi în centrele zonale ale acestuia, precum şi în Institutul Naţional de Administraţie sau în alte instituţii de învăţământ de profil.

    (2) Pregătirea pentru protecţia civilă în instituţiile de învăţământ militar este obligatorie şi se desfăşoară pe baza tematicilor elaborate cu consultarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta.

---------------

    Alin. (1) al art. 34 a fost modificat de pct. 14 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    ART. 35

    Formarea, perfecţionarea şi specializarea personalului serviciilor de urgenta profesioniste şi al structurilor componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta se realizează în instituţiile de învăţământ de profil din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Apărării Naţionale, precum şi în alte unităţi abilitate din ţara şi din străinătate.

    ART. 36

    (1) Informarea şi educarea preventivă a populaţiei privind protecţia civilă sunt obligatorii şi se asigura prin: instituţiile de învăţământ şi educaţie de toate gradele, mijloacele de informare în masa şi serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenta.

    (2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, stabileşte, prin protocol, temele şi activităţile practic-aplicative de educaţie privind protecţia civilă, care se includ în programele de învăţământ, precum şi în planurile activităţilor extraşcolare.

    (3) Societăţile publice şi private, naţionale şi locale, de radio şi televiziune, precum şi presa scrisă sunt obligate sa asigure prezentarea în emisiunile, respectiv în ştirile şi reportajele acestora, a riscurilor potenţiale, măsurilor preventive şi a modului de acţiune şi comportare a populaţiei pe timpul situaţiilor de urgenta civilă.

    (4) La informarea şi educarea preventivă a populaţiei privind protecţia civilă participa şi organizaţiile neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor şi specificului activităţilor acestora.

    ART. 37

    (1) Instruirea salariaţilor privind protecţia civilă se asigura sistematic, de regula împreună cu instructajele de prevenire şi stingere a incendiilor, în condiţiile stabilite prin dispoziţiile generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.

    (2) Participarea salariaţilor la instruire constituie sarcina de serviciu.

    ART. 38

    Periodic, pe baza planurilor şi a programelor de pregătire şi cu aprobarea primarului localităţii, se efectuează exercitii de alarmare publica.

 

    CAP. VI

    Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale

 

    ART. 39

    Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare şi alarmare, adăpostire, protecţie nucleara, biologica şi chimica, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.

 

    SECŢIUNEA 1

    Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea

 

    ART. 40

    (1) Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta sau de serviciile de urgenta profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc.

    (2) Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.

    ART. 41

    (1) Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi de serviciile de urgenta profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General, şi de structurile specializate din cadrul categoriilor de forte armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens.

    (2) Alarmarea populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele specifice, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.

    ART. 42

    (1) Mijloacele de avertizare şi alarmare specifice se instaleaza în locurile stabilite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi de serviciile de urgenta profesioniste.

    (2) Normele tehnice privind instalarea sistemului integrat de avertizare şi alarmare a populaţiei şi instrucţiunile privind semnalele şi mesajele de avertizare şi alarmare se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    (3) La solicitarea preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenta, mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul României.

---------------

    Alin. (3) al art. 42 a fost modificat de pct. 15 al <LLNK 12006   212 10 202   0 40>art. I din LEGEA nr. 212 din 24 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 26 mai 2006.

 

    ART. 43

    În cazul unui atac iminent, în situaţia în care nu s-a declarat starea de război, primele mesaje de prealarma şi de alarma se transmit cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, pe baza instiintarilor Statului Major General şi structurilor specializate din cadrul categoriilor de forte armate, conform planurilor de cooperare întocmite în acest sens.

    ART. 44

    (1) Folosirea mijloacelor de alarm

 
 
CONTACT PSI SECURITATEA MUNCII S.R.L.

 arata tel , arata mobil
 
reclama
powered by AAZ.ro Ā© 2011 | Contul meu | Ajutor | ANPC | Creati-va propriul magazin virtual pe aaz.ro

Viziteaza magazinul www.psiprotectiamuncii.aaz.ro pe ShopMania
 
X